Peşterile judeţului Gorj, monumente ale naturii
Maria Ţicleanu
În judeţul Gorj există aproximativ 2.000 de peşteri de diferite dimensiuni, unele dintre ele fiind declarate monumente ale naturii protejate de lege. Între acestea, un loc cu totul aparte îl ocupă peştera Polovragi, poziţionată pe Cheile Olteţului, în apropierea Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" - Polovragi.

Cadrul natural pitoresc al judeţului Gorj este legat atât de speologie, cât şi de turismul montan de aventură şi de drumeţii. Gorjul are, în plus, zone foarte bune pentru zborul cu parapanta sau deltaplanul sau pentru rafting, cicloturism ori pescuit sportiv.
Peştera care a găzduit tezaurul Băncii Naţionale a României

Întreg bazinul hidrografic al râului Tismana însumează 20 de peşteri de diverse forme, care impresionează întotdeauna prin frumuseţea şi sălbăticia lor. La nord de satul Topeşti se află peştera Gura Plaiului, care are o lungime de 150 m. A fost declarată monument al naturii. Va putea fi vizitată după obţinerea tuturor avizelor necesare. În zona comunei Runcu şi a Cheilor Sohodolului, turiştii pot vizita şi alte obiective subterane, cum ar fi peştera "Pătrunsa", peştera "Popii", "Gârla Vacii", "Peştera cu lilieci" şi "Peştera Nării".
Peştera Polovragi din Cheile Olteţului

Bătrânii din zona comunei Polovragi spun că în trecutul îndepărtat peştera Polovragi a fost adăpost şi refugiu pentru haiduci. De asemenea, oamenii spun că pandurii lui Tudor Vladimirescu au depozitat în această peşteră mai multe arme aduse de la Sibiu. Una dintre legendele locului povesteşte despre zeul geto-dac Zalmoxe, care a avut lăcaşul aici, în peştera Polovragi. În apropiere de peşteră, arheologii au descoperit urmele unei cetăţi dacice antice. Anual, peştera Polovragi este vizitată de peste 13.000 de turişti.
Cea mai cunoscută din cele 2.000 de peşteri gorjene rămâne totuşi Peştera Muierilor, situată în apropierea localităţii Baia de Fier. Peştera este un adevărat monument al naturii, care conţine originale concreţiuni calcaroase, ce dau fantezie şi splendoare locului. Sălile acestei rezervaţii speologice au nume sugestive - "Sala liliecilor", pentru că adăposteşte numeroase colonii de lilieci, sau "Galeria urşilor", pentru că aici s-au găsit oseminte ale ursului de cavernă. Legenda leagă numele acestei peşteri de faptul că ea a servit drept adăpost pentru femei şi copii în epoca migraţiei popoarelor barbare. Această peşteră este situată în versantul drept al Cheilor Galbenului, fiind considerată de specialişti ca o peşteră mare. Galeria principală şi cea electrificată sunt cele vizitabile. Profesorul Petru Rădulea spune în cartea sa "Geografia Gorjului" că în această peşteră s-au găsit urme ale unei aşezări paleolitice. "Dăltuirea picăturii de apă în subteran ne-a lăsat inedite frumuseţi, care constituie un deosebit patrimoniu turistic ce trebuie pus în valoare şi ocrotit pentru o bună dezvoltare economică durabilă în Gorj", spune profesorul Petru Rădulea.
Peştera Muierilor este prima peşteră electrificată din România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu