joi, 2 ianuarie 2014

Dăruind vei dobândi! Un 2014 binecuvântat!

Să vă dea bunul Dumnezeu un an nou plin de binecuvântarea Sa în tot ceea ce veți întreprinde! La mulți ani!
    Am pășit în noul an cu multă nădejde în Dumnezeu Prea Bunul, care s-a făcut OM spre mântuirea noastră; am pășit în 2014 cu sufletele pline de speranță în mai bine, mai frumos, cu gândul să fim mai buni, mai pe placul lui Dumnezeu. Ajută-ne Doamne să fim așa cum trebuie! Ajută-ne Doamne să ne iubim aproapele, căci așa te iubim pe tine! Ajută-ne Doamne să avem un an mai bun, mai liniștit, aproape de cei dragi!
                 Este început de an și am ales să public pe blogul Parohiei Frasinu vorbe ale unor oameni a căror credință în Dumnezeu trebuie să fie mereu o pildă pentru noi toți. Este început de an, momentul în care fiecare pune în balanță anul ce a trecut, își face planuri pentru perioada din viață care urmează. Să credem mereu în Dumnezeu, cu toată ființa noastră! Să îi aducem slavă în fiecare zi.
        Părintele Dumitru Stăniloae scria: „Dumnezeu participă împreună cu noi la suferirea necazurilor și tot în acest sens se smerește împreună cu noi, îngropându-se într-o chenoză (chenoză=Consecință a uniunii ipostatice, care exprimă adevărul că Dumnezeu însuși, în persoana Fiului Său întrupat, Hristos, devine participant la condiția omului, fiind deci Dumnezeu adevărat și om adevărat, pentru a da posibilitatea urcușului spre Dumnezeu și a unirii cu El prin har. [Scris și: kenoză]. Din gr. kenosis „deșertare, condiție de smerenie, de umilire”.), într-o noapte pe care o repetă în viața fiecăruia dintre noi”.
       Monahul Nicolae Delarohia (N. Steinhardt) spunea în predicile sale (o lectură extraordinară): „...Hristos ne cere cu totul altceva. Și anume să dăm ce nu avem. ...Hristos ne cere imposibilul. Dăruind altuia ce nu ai-credință, lumină, încredere, nădejde-, le vei dobândi și tu. ... Dând ce nu avem, dobândim prin ricoșeu ceea ce-cu nemaipomenită sfruntare-ne-am încumetat a dărui altuia. Lecția e valabilă pentru orice creștin, cleric sau mirean. Dând lumina pe care nu o ai, o vei avea și tu. În adevăr, dând peste fire, luăm har peste har”.
         Să nu uităm niciodată puterea unei vorbe bune. Filosoful Constantin Noica a scos în evidență comorile filosofice ale rostirii românești (în opera Rostirea filosofică românească). Expresia o vorbă bună  ne poate fi călăuză întru înțelegerea duhovniciei graiului românesc. Să fim convinși că, întotdeauna, cu o vorbă bună putem aduce mângâiere celui mai pustiit dintre suflete. Atât. O vorbă bună. Cuvintele spuse din inimă, vorbele bune, vorbele de încredere, de compătimire, de afecțiune, de respect schimbă pustiul din sufletul celui oropsit. Îi aduc mângâiere.
Nu renunțați niciodată la a fi OAMENI. Să fim mai buni anul acesta, mai onești, mai drepți, mai iubitori de aproape, mai darnici, mai atenți, mai milostivi ca până acum. Să ne schimbăm în bine, să ne îndreptăm sufletele și mințile către Dumnezeu!
             La mulți ani binecuvântați!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu