TUDOR VLADIMIRESCU

     Comuna Vladimir, Judeţul Gorj

     Aşezată în partea de sud-est a judeţului Gorj, pe malul stâng al Gilortului, la 50 km de Tg-Jiu şi 25 km de Tg-Cărbuneşti, comuna Vladimir este menţionată, după reforma administrativă din 1968, cu satele Andreeşti, Frasinul, Vladimir şi Valea Desului, având un total de 4260 locuitori şi o su­prafaţă de 62,1kmp.

Aici, în anul 1780, din părinţi moşneni (Constantin şi Ioana) s-a născut Tudor Vladimirescu întregind familia formată din 3 copii (Papa, Cons-tandina şi Tudor). După însuşirea primelor noţiuni de citire şi scriere de la preotul satului Pârvu Ciuhoi, Tudor îşi continuă studiile la Craiova, cu spri­jinul boierului loan Glogoveanu. După ce devenise un renumit negustor de vite, Tudor primeşte de la domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Ipsilanti, însărcinarea formării unui corp de voluntari, pentru apărarea Olteniei de nă­vălirile trupelor neregulate otomane. Curând este numit mare comis, vătaf de plai la Cloşani (Mehedinţi), apoi mare sluger. în anii 1806-1812 participă la războiul ruso-turc, ca ofiţer rus, cu gradul de porucic (locotenent) şi este de­corat de ţarul Rusiei, Alexandru, cu Ordinul Sf.Vladimir cu spada. Fiind refu­giat la Viena îl cunoaşte pe contele Capodistria, ministrul de externe al Rusiei şi fruntaş al Eteriei (organizaţie secretă ce lupta pentru independenţa Greciei).

Revoluţia din 1821, organizată şi condusă de Tudor Vladimirescu, începe la 23 ianuarie cu citirea cunoscutei Proclamaţii de la Padeş, continuă cu fortificarea mănăstirilor din nordul Olteniei (Tismana, Motru, Strehaia) şi cu organizarea taberei de instruire de la Ţânţăreni. La 4 martie Tudor ajunge la Slatina cu 6000 de pedeştri şi 2000 de călăreţi, la 16 martie intră cu oastea în Bolintin, iar la 21 martie îşi instalează tabăra de luptă la Cotroceni. în aprilie 1821, sub titlul "Cererile norodului românesc", Tudor face cunoscut adevăratul program al revoluţiei, iar pentru a feri ţara de ocupaţia turcească, încearcă să obţină retragerea eteriştilor. La 15 mai, Tudor organizează ridicarea taberei de la Bucureşti, ordonând retragerea către nordul Olteniei. În acest timp, eteriştii desfăşoară intense acţiuni diversioniste culminând cu asasinarea lui Tudor la Târgovişte, în dimineaţa zilei de 27 mai 1821 de către Lassani şi Caravia, ofiţerii generalului Alexandru Ipsilanti.

În amintirea lui Tudor Vladimirescu, în 1932, prin eforturile Ligii Naţionale a Femeilor Române din Gorj, condusă de Aretia Tătărescu, este inaugurată Casa Memorială din satul natal, Vladimir. Casa ţărănească cu pridvor de lemn şi cu cele două cămăruţe amenajate specific începutului de secol XIX oferă vizitatorului obiecte şi documente legate de viaţa conducăto­rului revoluţionar de la 1821, Tudor Vladimirescu. Arhitectura sa este specifică locuinţelor ţărăneşti realizate din bârne de lemn şi acoperite cu şindrilă. Casa are două încăperi: o cameră cu sobă şi un pat de scândură şi o încăpere cu vatră de foc şi horn unde se prepara hrana şi se servea masa. În cele două încăperi sunt expuse elemente de mobilier, iar pe pereţi sunt expuse fotografii, hărţi şi scurte prezentări ce ilustrează personalitatea conducătorului revoluţiei de la 1821.
O notă aparte este dată de către pridvorul ce prezintă o serie de stâlpi ornaţi cu decoruri geometrice şi o scară exterioară de lemn.

                                

      << Sinodicul >>

    Bisericii Sf. Împărați Constantin și Elena (,,Biserica Cocoanei”).Sat Frasinu, Com Vladimir, Gorj, România.

                          

Acest Sfânt Lăcaș de închinare <<monument istoric>> cu hramul, Sf. Împărați Constantin și Elena, este situat în satul Frasinu, comuna Vladimir, Județul Gorj, fiind construit din zid în anul 1817, cu toată osteneala și cheltuiala boierilor: Nicolae Gorge, Barbu  și Ioniță Muscu în zilele lui Gheorghe Caragea Voievod. Numele meșterilor constructori și pictori nu se cunosc.

                                              

          În anul 1964 cu ajutorul lui Dumnezeu, cu binecuvântarea, sprijinul și ajutorul Înalt Prea Sfințitului Părinte Mitropolit al Olteniei- Firmilian, cu prețiosul ajutor al enoriașilor și al instituțiilor de stat, s-au făcut reparații importante. ,,Acoperișul cu șindrilă, săpături de jur împrejur pentru dezgroparea soclului de 4m. lățime, trotuar de 30cm. adâncime și 70cm. lățime jur împrejur, scară de ciment, ferestre, 2 cruci noi după modelul celor existente și împrejmuire nouă.” În această perioadă de timp, preot slujitor al Parohiei Frasinu a fost Prea Cucernicul Părinte Ilie Calotă.

          Biserica este în formă de cruce cu o singură turlă. Pictura în interior și tindă este de mare valoare , fiind pictură în frescă.