ROMÂNIA                                           

                      

                                                                    FRASINU

                                                                           Vladimir ~ Gorj

                                                            

                Satul Frasin este de formă liniară. Ca să ajungi în Frasin trebuie să vii ori dinspre Bibeşti, pe drumul judeţean ce se desparte din Europeanul Craiova Târgu-Jiu la Ţânţăreni, or dinspre Vierşani, tot din acelaşi drum judeţean. Vom lua în considerarea varianta de acces dinspre comuna Vladimir, care este prima din cele două descrise mai sus. La Bibeşti părăsim drumul judeţean spre dreapta, trecem calea ferată şi peste cam un kilometru ajungem la râul Gilort. Îl traversăm şi după nici 500 de metri suntem în centrul comunei Vladimir, unde se găseşte bustul în bronz a lui Tudor Vladimirescu. Mărturie a trecerii timpului şi mai ales oamenilor, nasul statuii este rupt. Cum venim dinspre Bibeşti, facem stânga pe drumul de ţară, cu dorul asfaltului în roţi şi la 100 de metri ne găsim pe un vârf de deal. Începe aici Ogaşul lui Săulescu, pe care trebuie să îl trecem ca să ajungem la Scoica, un cătun cu case simple. Vedem că drumul urmează nordul. Trecem de Gruieşti, un alt cătun şi apoi dăm în Frasin, de fapt Frasinu, cum este cunoscut satul prin partea locului. Dacă întrebi oamenii ei ştiu că stau în Frasinu, nu în Frasin, se miră când văd scris undeva Frasin... Trecând prin ce se numea odată cătunul Botuleşti, lăsăm în stânga cimitirul, Şcoala Primară ce are vizavi ruinele fostului magazin, apoi pe dreapta clădirea dărăpănată a fostei şcoli primare, ferma cu biserica Cunoanei pe dreapta şi clădirile unde era demult conacul lui Aristică şi al lui Mimi Schileru pe stânga, ajungem la o intersecţie, unde dacă facem dreapta urcăm spre Moţeşti, un alt cătun cocoţat pe un moţ de deal, de unde se poate trece pe cealaltă parte a dealului, la Ruginoasa. De la intersecţia cu drumul Moţeştilor, mergând spre nord, adică „la deal” cum spun oamenii, nu mai sunt case. Vin câmpuri cultivate şi apoi, ca la un kilometru, începe Rogojina, cătun care face parte din comuna Jupâneşti, satul Vierşani. Religia oamenilor din partea locului este creştin-ortodoxă, parohia cuprinde patru biserici

: la Rogojina, la Moţeşti, biserică nouă, construită de o familie avută a satului, Ciugulea, la Frasinu, o bisericuţă simplă, „pe Linie”, care poartă deasupra uşii numele celor care au contribuit la construcţia ei. Clopotul are o istorie interesantă, fiind construit dintr-un aliaj ce conţine argint şi a fost îngropat în timpul râzboiului spre a nu fi transformat în gloanţe. Cea mai mare biserică a parohiei este Biserica Cocoanei, cunoscută aşa după numele boieroaicei Mimi Schileru, ultima reprezentantă în sat a familiei Schileru. Moşia a fost a lui Aristică Schileru (fruntaş PNŢ Gorj, deţinut împreună cu Petre Ţuţea la Ocnele Mari), originar din Schela, cumpărată de la fanariotul Musc, acesta fiind de fapt ctitorul bisericii (frescele îl înfăţişează împreună cu doamna sa şi literele sunt chirilice, dar limba e română). Biserica este declarată Monument istoric. De numele lui Musc fanariotul se leagă şi denumirea de circulă printre oameni, negăsită pe nici o hartă, a cătunului Musculeşti, care se află, paradoxal, pe malul celălalt al Gilortului. (Sursa - http://frasinu.blogspot.ro)

                      ISTORIC

Biserica ,,Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir”

Parohia Frasinu, Sat Rogojina, Jupanesti, Gorj

                                                       Pr. Dragomir Țicleanu

         La răsărit de râul Gilort pe malul stâng al acestuia se găsește satul Rogojina, comuna Jupânești, iar din punct de vedere bisericesc face parte din Parohia Frasinu, comuna Vladimir.

         Satul Rogojina este pomenit pentru prima dată în anul 1531(pag. 98 din istoria Gorjului de Al. Ștefănescu). Porunca lui Vlad Vodă al VI-lea  Înecatul (domnitor al Țării Românești între iunie 1530- septembrie 1532, fiul lui Vlad al V-lea cel Tânăr), prin care întărește lui Stoica Pitaru și soției sale stăpânire în Rogojina și Broșteni, moșii de moștenire de la Ivan, tatăl soției sale Petrești. Scrisă în pergament- limba slavă.

         Numele satului Rogojina vine de la numele familiei Rogojeanu care pe timpuri avea proprietăți în sat. Pe timpuri nu au fost în acest sat decât trei familii: Balaci, Croitoru și Roșianu, de aceea existau ,,mahalalele” Balaci, Croitorii și Roșieni.

         La început locuiau pe văile pâraielor și încet încet înmulțindu-se familiile s-au apropiat de centrul satului.

         În satul Rogojina până în anul 1946 a fost un  stejar mare secular, în marginea șoselei cu diametru de 3m., sub care s-a adăpostit Tudor Vladimirescu, eroul din Vladimir.

         Tot în satul Rogojina se găsește un pisc, numit ,,Piscul Cerului”. Acesta se află în spatele Bisericii din sat, fiind apărat natural pe trei laturi și oferind o bună vizibilitate pe Valea Gilortului. Dealul prezintă, și la ora actuală, urme de terasare artificială. De pe platou, cât și de pe terasele acestuia, s-au cules în anul 1978 de către P. Gherghe fragmente ceramice tipice pentru epoca dacică.

Datorită situației geografice acest sat din punct de vedere administrativ în anul 1908 a fost comună împreună cu satul Voicu din comuna Bărbătești, apoi a trecut de comuna Vierșani, apoi de comuna Bărbătești, și în cele din urmă de comuna Jupânești, de care ține și astăzi.

         În satul Rogojina a existat doar o biserică și o școală înființată în anul 1908 în sediul fostei primării. Biserica este construită din lemn pe temelie de de cărămidă, din materialul a trei biserici, de la Vierșani, Voicu și Rogojina. Biserica din satul Rogojina s-a construit între anii 1886-1890 din lemn, acoperită cu șiță, actualmente cu tablă, contrucția inițială s-a făcut prin stăruința Pr. Vierșeanu și Pr. Ștefan Popescu.

         Biserica veche care s-a mutat pe locul de azi s-a construit întâi la cimitirul vechi , <<Concești>>, și a datat până în anul 1805, când s-a dărâmat și materialul a fost folosit ulterior la cea nouă. Biserica este fără turlă, în formă de corabie, cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir.

         În bibliotecile bisericilor din satele Rogojina și Frasinu, aceste sate alături de satul Moțești alcătuind Parohia Frasinu, se aflau niște cărți de cult deosebit de vechi: 1) o Evanghelie din anul 1723, 2) un Antologhion din anul 1751, 3) un Penticostar din anul 1848, 4) un Triod din anul 1731, 5) o Cazanie din anul 1745, 6) un Antologhion din sec. al XVIII-lea, 7) un Octoih din anul 1792, 8) o Psaltire din anul 1848, 9) un Ceaslov din sec. al XVIII-lea, 10) un Penticostar din sec. al XVIII-lea, 11) o Cazanie din anul 1834, 12) un Triod din anul 1813, 13) un Minei pe luna noiembrie din anul 1862, 14) un Minei pe luna ianuarie din sec. al XIX-lea, 15) Minei pe lunile sept- dec. din anul 1815, 16) un Apostol din anul 1814, 17) un Minei pe luna august din sec. al XVIII-lea, 18) un Octoih Mare din anul 1811, 19) un Octoih Mic din anul 1843, 20) un Minei pe luna octombrie din sec. al XIX-lea, 21) un Minei pe luna iunie din sec al XIX-lea, 22) un Penticostar din sec al XVIII-lea, 23) un Minei pe luna iunie din sec al XIX-lea, 24) un Octoih din anul 1776, 25) un Triod din anul 1848, 26) un Apostol din anul 1744, 27) un Antologhion din sec. al XVIII-lea, 28) un Liturghier din anul 1835, 29) un Catavasier din sec. al XIX-lea. Toate aceste cărți au fost luate în anul 1980 de către Oficiul Patrimoniului Cultural Național - Gorj.

Lidia Drăghescu, o fetiță bolnavă de cancer are nevoie de ajutor!

        În urmă cu un an, familia Drăghescu, din oraşul Tismana, satul Sohodol, primea o veste cumplită: fetiţa lor de 8 ani, Lidia Vasilica Drăghescu, a fost diagnosticată cu cancer. Viaţa lor şi a fiicei s-a schimbat dramatic, iar fiecare zi înseamnă o luptă cu teribila afecţiune. Acum, familia Drăghescu are mare nevoie de ajutor financiar pentru a putea salva viaţa copilei. Până la începutul lunii martie, familia Drăghescu are nevoie de 5.000 de euro pentru achiziţionarea medicamentelor din Austria. 

Familia Drăghescu poate fi contactată la următoarele numere de telefon: 0761.165.877 (Vasile), 0760.718.924 (Vasilica).

În ianuarie 2012, soții Vasile și Vasilica Drăghescu și-au dus copila la un control, la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Jiu. Aici i-au fost repetate de trei ori analizele, până când i s-a stabilit diagnosticul provizoriu de cancer, respectiv limfom malign nonHodgkin.  La primul tratament cu medicamentul prescris, fetița a făcut alergie şi i-a fost recomandat, ulterior, respectiv pe la jumătatea anului trecut, un alt tratament. Medicii au spus că Erwinase va fi un medicament la care nu va face alergie. Din cauza faptului că o singură fiolă de Erwinase costă 1.080 de euro, familia Drăghescu a decis să facă un credit bancar şi să se împrumute pe la prieteni şi rude. Suma totală cheltuită până în prezent depăşeşte 11.000 de euro.
Medicamentul Erwinase a început să dea rezultate, iar fetiţa să se simtă mult mai bine. Acum, din păcate, familia nu mai are bani pentru procurarea lui. „Efectiv am ajuns la limita posibilităţile noastre materiale. Nu am fi visat niciodată că vom ajunge în situaţia aceasta. Bucuria noastră a fost că al doilea medicament a început să dea rezultate, iar medicii din Bucureşti ne-au spus că trebuie neapărat să îi mai administreze cinci fiole pentru a nu lăsa cancerul să revină. Din păcate, acest medicament nu se află pe lista celor decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate. Am fost şi acolo şi am discutat. Am alergat peste tot să facem rost de bani pentru a continua tratamentul, dar nu am reuşit. Datorită unei campanii de strângere de fonduri inițiate de Gorj-Domino mai mulți oameni ne-au sunat și ne-au donat bani. Le mulțumesc tuturor, m-au căutat directori de firme, foști directori, pensionari, chiar și politicieni. Sperăm din tot sufletul că împreună cu oameni ca dumnealor vom reuși să strângem banii necesari tratamentului cu Erwinase. Am reușit să strângem aproximativ 2.000 de euro până acum. Avem promisiuni de la două doamne profesoare care vor organiza spectacole caritabile și poate vom reuși să mai strângem câte ceva. Ne-au donat bani preoți din Gorj, pensionari, un fost director al Gărzii Financiare-domnul Traian Iana, domnul director de la Artego, foarte mulți oameni ne-au ajutat. Le mulțumim din suflet!”, a spus Vasile Drăghescu, tatăl Lidiei. 



        Să o ajutăm pe micuța Lidia în lupta cu această boală teribilă. Orice donație este importantă. Luați legătura cu familia fetiței. Orice gest plin de omenie contează pentru această familie care nu și-a pierdut speranța că fiica lor va ieși învingătoare din această luptă. Fiți alături de acești oameni! 
                      Doamne ajută!