ISTORIC
Biserica ,,Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir”
Parohia Frasinu, Sat Rogojina, Jupanesti, Gorj
Pr. Dragomir Țicleanu
La răsărit de râul Gilort pe malul stâng al acestuia se
găsește satul Rogojina, comuna Jupânești, iar din punct de vedere bisericesc
face parte din Parohia Frasinu, comuna Vladimir.
Satul Rogojina este pomenit pentru prima dată în anul 1531(pag. 98 din istoria Gorjului de
Al. Ștefănescu). Porunca lui Vlad Vodă al VI-lea Înecatul (domnitor
al Țării Românești între iunie 1530- septembrie 1532, fiul lui Vlad al V-lea
cel Tânăr), prin care întărește lui Stoica Pitaru și soției sale stăpânire
în Rogojina și Broșteni, moșii de moștenire de la Ivan, tatăl soției sale
Petrești. Scrisă în pergament- limba slavă.
Numele satului Rogojina vine de la numele familiei Rogojeanu care pe timpuri avea
proprietăți în sat. Pe timpuri nu au fost în acest sat decât trei familii: Balaci, Croitoru și Roșianu, de aceea existau ,,mahalalele” Balaci, Croitorii și
Roșieni.
La
început locuiau pe văile pâraielor și încet încet înmulțindu-se familiile s-au
apropiat de centrul satului.
În
satul Rogojina până în anul 1946 a fost un
stejar mare secular, în marginea șoselei cu diametru de 3m., sub care
s-a adăpostit Tudor Vladimirescu, eroul din Vladimir.
Tot în satul Rogojina se găsește un pisc, numit ,,Piscul
Cerului”. Acesta se află în spatele Bisericii din sat, fiind apărat natural pe trei laturi și oferind
o bună vizibilitate pe Valea Gilortului. Dealul prezintă, și la ora actuală,
urme de terasare artificială. De pe platou, cât și de pe terasele acestuia,
s-au cules în anul 1978 de către P.
Gherghe fragmente ceramice tipice pentru epoca
dacică.
Datorită situației geografice acest sat din punct de
vedere administrativ în anul 1908 a fost comună împreună cu satul Voicu din
comuna Bărbătești, apoi a trecut de comuna Vierșani, apoi de comuna Bărbătești,
și în cele din urmă de comuna Jupânești, de care ține și astăzi.
În satul Rogojina a existat doar o biserică și o școală
înființată în anul 1908 în sediul fostei primării. Biserica este construită din
lemn pe temelie de de cărămidă, din materialul a trei biserici, de la Vierșani,
Voicu și Rogojina. Biserica din satul Rogojina s-a construit între anii 1886-1890 din lemn, acoperită cu șiță,
actualmente cu tablă, contrucția inițială s-a făcut prin stăruința Pr. Vierșeanu și Pr. Ștefan Popescu.
Biserica
veche care s-a mutat pe locul de azi s-a construit întâi la cimitirul vechi , <<Concești>>, și a datat
până în anul 1805, când s-a dărâmat și materialul a fost folosit ulterior la
cea nouă. Biserica este fără turlă, în formă de corabie, cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de
Mir.
În bibliotecile bisericilor
din satele Rogojina și Frasinu, aceste sate alături de satul Moțești alcătuind
Parohia Frasinu, se aflau niște cărți de cult deosebit de vechi: 1) o Evanghelie din anul 1723,
2) un Antologhion din anul 1751,
3) un Penticostar din anul 1848,
4) un Triod din anul 1731, 5) o Cazanie din anul 1745, 6) un Antologhion din sec. al XVIII-lea,
7) un Octoih din anul 1792, 8) o Psaltire din anul 1848, 9) un Ceaslov din sec. al XVIII-lea,
10) un Penticostar din sec. al XVIII-lea,
11) o Cazanie din anul 1834, 12) un Triod din anul 1813, 13) un Minei pe luna noiembrie din anul 1862, 14) un Minei pe luna ianuarie din sec. al XIX-lea, 15) Minei pe lunile
sept- dec. din anul 1815, 16) un Apostol din anul 1814, 17) un Minei pe luna august din sec. al XVIII-lea, 18) un Octoih Mare din anul 1811, 19) un Octoih Mic din
anul 1843, 20) un Minei pe luna
octombrie din sec. al XIX-lea, 21) un Minei pe luna iunie din sec al XIX-lea,
22) un Penticostar din sec al XVIII-lea,
23) un Minei pe luna iunie din sec al XIX-lea,
24) un Octoih din anul 1776, 25) un Triod din anul 1848, 26) un Apostol din anul 1744, 27) un Antologhion din sec. al XVIII-lea,
28) un Liturghier din anul 1835,
29) un Catavasier din sec. al XIX-lea.
Toate aceste cărți au fost luate în anul 1980 de către Oficiul Patrimoniului Cultural Național - Gorj.